În termeni relativi, după politicile culturale și cenzura strictă a regimului comunist, literatura și studiile literare din Romania post-comunistă par a fi aproape complet lipsite de ingerințe politice. Acest articol investighează modul complex în care diverse aspecte ale studiului și receptării literaturii anglofone - de la practici didactice și manuale la traducere literară - reflectă evoluția relației dintre literatură și politică în Romania pre- și post-1989. În schimbul asimetric ce rezultă din ierarhia inerentă a culturilor, în care culturile anglo-americane sunt dominante, în timp ce cultura românească este veșnic subordonată, aceasta din urmă își asumă propria marginalitate și se plasează strategic în poziția de receptor. Astfel, deși preocuparea teoreticienilor anglo-americani față de rezultatele potențial pernicioase ale „anglocentricitătii" (Adrian Holliday) în studiile anglofone este în sine etică și lăudabilă, în culturi-gazdă precum cea românească anglocentricitatea poate funcționa ca un catalizator al opoziției și schimbării.
Em termos comparativos, após as rígidas políticas culturais e a censura imposta pelo regime comunista, a literatura e os estudos literários da Romênia pós-comunista pareceriam ser quase que totalmente desprovidos de política. O presente artigo investiga as complexas maneiras pelas quais vários aspectos do estudo e da recepção da literatura inglesa - desde a prática de ensino do inglês, passando por livros didáticos, até chegar à tradução literária - refletem a evolução da relação entre literatura e política na Romênia pré e pós-1989. Na troca cultural assimétrica que resulta da inevitável hierarquia na qual a cultura Anglo-Americana é dominante, enquanto a cultura romena é perpetuamente subordinada, está última abraça sua marginalidade, situando-se estrategicamente do lado da recepção. Argumento que, se por um lado a preocupação de pesquisadores Anglo-Americanos com os efeitos perniciosos do anglocentrismo no Estudos Anglófonos é em si uma postura ética louvável, em culturas como a romena, o anglocentrismo pode funcionar como um catalisador de resistência e mudança.
In comparative terms, after the strict cultural policies and censorship of the communist regime, the literature and literary studies of post-communist Romania would seem to be almost completely free of the political. This article investigates the complex ways in which various aspects of the study and reception of English literature - from the practice of teaching English, through textbooks, to literary translation - reflect the evolution of the relationship between literature and politics in pre- and post-1989 Romania. In the asymmetrical cultural exchange resulting from the inevitable hierarchy in which Anglo-American culture is dominant, whereas Romanian culture is perpetually subordinate, the latter embraces its marginality and places itself strategically at the receiving end. I therefore argue that while Anglo-American scholars' concern with the pernicious outcomes of Anglocentricity in ES is in itself a laudable ethical move, in target cultures such as the Romanian, Anglocentricity may function as a catalyst of resistance and change.